Vor putea FOS supravieţui, în epoca celei de-a patra revoluţii industriale, unei curse a înarmărilor cu inteligenţă artificială (IA)?

poza

Oamenii vor trebui să-şi adapteze atât mintea, cât şi corpul la schimbările care vor fi din ce în ce mai dese şi mai rapide. Cine nu va reuşi să iasă din zona de confort şi să se transforme va fi surprins de impactul pe care tehnologia îl va avea, inclusiv asupra unor joburi precum cele din domeniul militar. Liderii vor fi copleşiţi de rapiditatea cu care se vor schimba condiţiile strategice, precum şi ale mediului operaţional şi tactic şi nu vor putea lua deciziile rapide şi coerente necesare, iar pe anumite segmente, la nivel tactic, roboţi şi arme inteligente vor executa misiunea în condiţii de risc mai redus şi cu mai multă eficienţă decât unii operatori umani, care, poate că nu vor mai fi necesari.

Nu mai este timp pentru improvizaţii, FOS competente nu pot fi create după ce criza a trecut!

Dacă mai există cineva care crede că a patra revoluţie industrială (termen utilizat şi sub forma - Industria 4.0) mai are mult până să ne afecteze în mod decisiv, eu zic că s-ar putea să greşească şi l-aş invita să se mai gândească o dată.

Ce este, de fapt, a patra revoluţie industrială şi cum va influenţa viitorul FOS?

Klauss Schwab, fondator şi preşedinte executiv al Forumului Economic Mondial, scrie în cartea sa ”A patra revoluţie industrială” , că ne aflăm la începutul unei revoluţii industriale (pe care autorul o numeşte a patra) care va schimba fundamental modul în care trăim, lucrăm şi relaţionăm unul cu celălalt, iar în amploare şi complexitate, aceasta nu va seamănă cu nimic din ceea ce omenirea a experimentat, până în prezent. Şi pentru că încă nu ştim, cum va arăta ea exact, guvernele, mediul de afaceri, mediul academic şi societatea civilă vor avea responsabilitatea de a lucra împreună pentru a înţelege mai bine trendurile emergente.

Inteligenţa artificială (IA) este pretutindeni în jurul nostru, de la maşini autonome (fără şofer) şi drone, la asistenţi virtuali şi software pentru traduceri. Ea a făcut progrese impresionante, determinate de creşterea exponenţială a puterii de calcul şi de disponibilitatea unor cantităţi mari de date, de la software-ul folosit pentru a descoperi noi medicamente, la algoritmi care prezic interesele noastre culturale. Acest lucru are ca rezultat noi tipuri de ”machine learning” şi descoperire automată care permit roboţilor şi calculatoarelor inteligente să se autoprogrameze şi să găsească soluţii optime.

Industria 4.0 tinde să schimbe caracterul riscurilor, vulnerabilităţilor şi ameninţărilor de securitate şi să influenţeze balanţa de putere la nivel regional şi global, spune Schwab. În acest context, structurile guvernamentale de apărare şi securitate şi în particular cele de Forţe pentru operaţii speciale (FOS) se află în faţa unor provocări, în sfera lor de competenţă, pe care dacă nu vor fi în măsură să le identifice şi să-şi adapteze postura (în timp util) pentru a putea contracara noile tipuri de ameninţări, vor pierde avantajul competitiv care le-ar putea asigura îndeplinirea cu succes a misiunilor. Şi, aşa cum am scris-o în repetate rânduri, în concordanţă cu al 5-lea adevăr FOS , nu vor putea reuşi într-o astfel de tentativă, decât în strânsă cooperare şi cu sprijinul tuturor celorlalţi actori ai societăţii.

Accesul la tehnologii letale a devenit facil chiar şi pentru mulţi actori nestatali. Acum, cu ceva resurse la dispoziţie, know-how, tehnologii de printare 3D şi de energie regenerabilă, de exemplu, aceştia îşi pot produce, asambla şi utiliza, foarte aproape de linia de contact, diferite arme şi sisteme de colectare a informaţiilor, sau îşi pot completa stocurile de muniţii şi piese de schimb, astfel încât să încline în favoarea lor balanţa de putere. Sunt realităţi care vor influenţa categoric modul în care se vor desfăşura conflictele armate în viitor.

Suntem nevoiţi să admitem că, aşa cum scrie Schwab în cartea sa, dronele , armele autonome şi muniţiile inteligente (operate de către IA), militarizarea spaţiului (rachete hypersonice se preconizează a intra în dotarea armatei ruse până în anul 2020), aşa numiţii roboţi portabili (”soft exosuits”, sau ”exosckeletons”) meniţi să îmbunătăţească mobilitatea şi forţa operatorului, nanotehnologiile (miniaturizare şi posibilitatea sistemelor de a se auto-replica), armele biologice şi biochimice (droguri, insecte, agenţi toxici - Novichok), reţelele de socializare, toate constituie tehnologii emergente care vor transforma, mai devreme sau mai târziu, în mod profund, mediul de securitate la nivel global.

Mai mult, aşa cum menţiona Dr. James Giordano, Şef al Programului de Studii de Neuroetică la Centrul Pellegrino pentru Bioetică Clinică al Universităţii Georgetown, Washington DC, într-o recentă prezentare  în faţa studenţilor din Academia Militară West Point, până şi folosirea biodatelor poate deveni o armă de temut prin manipularea subtilă şi insidioasă a acestora, într-o varietate de moduri prin care să poţi afecta indivizi cheie, grupuri ţintă, sau populaţii schimbând, de exemplu, modul în care aceştia sunt priviţi (de plidă în mod negativ), sau trataţi (în mod incorect şi agravând, de fapt, o anumită suferinţă a lor).

Pe de altă parte, dacă ne gândim cum ne putem afecta pe noi înşine, faţă de cum îi putem afecta pe ceilalţi, vom vedea că aceste tehnologii pot fi folosite şi într-o manieră pozitivă, anume pentru a îmbunătăţi capacitatea de luptă a operatorilor FOS, prin neuroactivare pozitivă (folosirea neuro-medicamentaţiei rezultate din cercetare dezvoltare avansată, de exemplu) în scopul optimizării performanţei acestora. Evident, nici astfel de metode nu sunt lipsite de riscuri sau efecte secundare, nedorite. Însă cercetarea şi dezvoltarea nu se opresc aici. Sunt căutate tehnologii care să folosească o varietate de interfeţe de calcul electronic (computational brain machine interfaces) pentru stimularea magnetică şi electrică transcraniană a nervului vag şi care să poată fi implantate transdermal, superficial, sau mai adânc în creierul indivizilor vizaţi.

În opinia lui Giordano, în următorii ani vom fi martorii utilizării şi integrării ştiinţelor şi tehnologiilor creierului (neuroştiinţa şi neurotehnologiile) în câmpul de luptă, iar el, creierul, ”va deveni câmpul de luptă al viitorului”. Vor trebui FOS în astfel de condiţii să-şi adapteze tehnicile, tacticile şi procedurile pentru a supravieţui? Eu cred că da.

Şi toate acestea se petrec cu o viteză foarte mare, chiar sub ochii noştri, într-o nouă ”cursă a  înarmărilor” în care fiecare din actorii importanţi încearcă să deţină supremaţia în dezvoltarea unor astfel de tehnologii revoluţionare. Iar, dacă nu se vor lua la timp măsuri de reglementare, într-un fel sau altul, a eticii utilizării inteligenţei artificiale în dezvoltarea armelor, aceasta ar putea ajunge să facă jocurile în viitor. Şi a dovedit în trecut că este şi cel mai bun jucător de şah, dar şi cel mai bun jucător de Go, la nivel planetar.
                                                            
Preşedintele rus Vladimir Putin prevedea anul trecut că ţara care va câştiga competiţia globală în domeniul IA va conduce lumea. Într-un comentariu făcut pe una din reţelele de socializare, unul dintre cei mai vizionari antreprenori americani, Elon Musk , scria că al 3-lea război mondial va fi declanşat, cel mai probabil, de competiţia pentru obţinerea supremaţiei în domeniul IA. Tot el scria că în câţiva ani roboţii se vor putea mişca atât de repede încât vom avea nevoie de un stroboscop ca să-i putem vizualiza.

Cum se pregătesc alţii pentru a face faţă noilor provocări?

Am scris în ultimul meu articol  cum se pregătesc FOS daneze pentru implementarea şi utilizarea unor tehnologii de ultimă generaţie.

Armata britanică desfăşoară, începând cu data de 12 noiembrie 2018 , cel mai mare exerciţiu cu roboţi din istoria Marii Britanii denumit ”Luptătorul Terestru Autonom” . Experimentul care se doreşte o schimbare de paradigmă va dura 4 săptămâni şi va testa, în cele mai grele condiţii (simulate) de mediu operaţional, o multitudine de sisteme de drone şi sisteme terestre fără pilot la bord care au menirea de a reduce riscurile asupra forţei aflată în luptă. Unul din obiectivele cheie este testarea conceptului de reaprovizionare autonomă numit ”Ultima milă terestră - Last mile”.  ”Last mile” se referă, de fapt, la executarea activităţilor de sprijin logistic de reaprovizionare în imediata şi extrem de periculoasa vecinătate a liniei de contact cu inamicul, unde se desfăşoară lupta şi care este critică pentru aprovizionarea militarilor cu hrană, carburanţi, muniţii şi piese de schimb necesare pentru menţinerea unui grad cât mai ridicat de operativitate al structurilor luptătoare.

De asemenea, execiţiul are obiectivul de a testa tehnologii de supraveghere şi colectare date şi informaţii, armament şi muniţii inteligente cu bătaie lungă, tehnologii de îmbunătăţire a mobilităţii, tehnologii pentru lupta în localitate, dar şi pentru integrarea imaginii operaţionale comune (situational awareness).

Comandamentul de operaţii speciale al SUA (US Special Operations Command - USSOCOM) a cerut, printr-o cerere de informaţii transmisă public, acces la cercetarea aplicată şi dezvoltarea tehnologiilor avansate care pot fi furnizate în mod unic, printr-o  relaţie cu un partener academic dedicat. USSOCOM intenţionează să dezvolte o relaţie care să permită unei instituţii academice din proximitate să furnizeze potenţiali stagiari, spaţii de lucru clasificate, proiecte de inginerie de nivel înalt şi să colaboreze cu alte instituţii academice naţionale în vederea explorării următoarelor concepte/ capabilităţi primordiale:
• Sisteme autonome: cercetarea şi dezvoltarea în disciplinele Computer Vision, prelucrarea limbajului natural, a sistemelor de control, a cartografierii, a navigaţiei şi a altor metode de ”machine learning” şi de IA;
• Îmbunătăţirea performanţei umane: sprijin pentru cercetare şi dezvoltare în diferite discipline de inginerie biomedicală incluzând, dar fără a se limita la: hrănire şi dietă; educaţie fizică, instruire şi recuperare;
• Securitate cibernetică şi electromagnetică;
• Infrastructură pentru transport şi energie: cuprinde cercetarea şi dezvoltarea capabilităţilor de transport de ultima generaţie, energie şi logistică, care să includă gestionarea cererii de tranzit şi de transport, operaţiunile aferente şi cercetarea privind siguranţa; tehnologia autovehiculelor conectate şi autonome; energie regenerabilă, împreună cu tehnologiile de transport şi stocare; şi alte tehnologii inteligente pentru oraşele şi reţelele inteligente;
• Senzori: cuprinde dezvoltarea, implementarea şi susţinerea sistemelor informatice integrate, inclusiv integrarea componentelor tehnice, a componentelor tehnologiei informaţiei, a componentelor organizaţionale şi a documentaţiei în sprijinul tehnologiilor care asigură supravegherea continuă a sistemelor senzorilor de sol nesupravegheaţi, a sistemelor de supraveghere tactică şi a sistemelor de protecţie a forţei;
• Identificarea biometrică a personalului: cuprinde dezvoltarea, implementarea şi susţinerea sistemelor informatice integrate, inclusiv integrarea componentelor tehnice, a componentelor tehnologiei informaţiei, a componentelor organizaţionale şi a documentaţiei în sprijinul tehnologiilor utilizate pentru colectarea, analizarea şi distribuirea diverşilor parametri fizici utilizaţi pentru identifica personalului cu concentrarea pe identificarea rapidă a personalului (<2 minute) la distanţe scurte până la lungi, în toate condiţiile de mediu;
• Informaţii SIGINT (Signals Intelligence);
• Procesare, exploatare şi diseminare (PED): cuprinde dezvoltarea, implementarea şi susţinerea sistemelor informatice integrate;
• Cercetări operaţionale şi analize de date: implică tehnici şi metode de rezolvare a problemelor complexe de luare a deciziilor în domeniul militar, incluzând, dar fără a se limita la, analiza alternativelor, logistică, programarea, modelarea şi simularea, disciplinele de cercetare a operaţiilor tradiţionale, algoritmii de optimizare şi analiza statistică, analiza datelor utilizând ”machine learning” şi tehnici probabilistice pentru aplicaţiile de analiză predictivă;
• Şi altele.

Ce ar trebui să facă FOS române în contextul actual?

Copleşiţi uneori de rutina zilnică, suntem tentaţi să credem că astfel de lucruri sunt undeva departe, în viitor şi că, natural, pe termen scurt şi mediu, nu urmează să fim afectaţi în mod direct. Totuşi, s-ar putea ca viteza cu care evoluează umanitatea, societatea şi mediul în care trăim să ne surprindă pe picior greşit, iar dacă nu luăm măsurile de adaptare şi modernizare necesare, în timp util, va trebui să suportăm consecinţele. Iar FOS din Armata României nu sunt exceptate de la acest proces.

Am văzut ce măsuri au întreprins alţi actori din domeniul FOS, la nivel global, iar uneori nu mai este nevoie să reinventezi roata şi te poţi inspira din ideile bune pe care alţii le-au pus în practică.

Realizarea şi dezvoltarea legăturilor cu mediul academic, institutele de cercetare dezvoltare, cu structurile din Sistemul naţional de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, cu mediul de afaceri, centrele de studii strategice şi de securitate, think-tank-urile din domeniile securităţii şi apărării, precum şi cu alte organisme civile, evident pe principiile ”nevoia de a cunoaşte - need to know”, sau ”nevoia de a şti - need to share” pot fi primii paşi în efortul de adaptare doctrinară, organizaţională, umană şi de ledership, educaţională, tehnologică şi operaţională a structurii la noile provocări ale mediului de securitate actual.

Parteneriate încheiate cu astfel de actori ai societăţii vor putea suplini lipsa resursei ”timp alocat cercetării, analizei şi elaborării strategiilor şi politicilor”, vor permite eliberarea unor resurse umane, materiale şi financiare în beneficiul instrurii şi pregătirii pentru luptă, vor îmbunătăţi în mod real know-how-ul la nivel de organizaţie şi vor ajuta FOS să ţină pasul cu evoluţiile rapide şi profunde ale revoluţiei tehnologice.

Între timp va fi necesară o analiză cuprinzătoare (pe îndelete) şi o estimare cât mai realistă a implicaţiilor pe care le va avea Industria 4.0 în schimbarea caracteristicilor riscurilor, vulnerabilităţilor şi ameninţărilor la adresa securităţii şi apărării naţionale, urmată de elaborarea unei noi doctrine, mai flexibilă, vizionară şi care să aibă în vedere realizarea unui cadru de reglementare mai rezilient care să poată fi adaptat cu uşurinţă, ulterior, schimbărilor rapide la care suntem martori. Pentru o analiză cât mai completă este nevoie de utilizarea unor scenarii potrivite şi adaptate care, trebuie spus, nu pot fi elaborate doar prin forţe proprii, ci doar printr-un efort comun, într-un cadru interinstituţional, împreună cu specialişti în tactici şi strategii, experţi militari, analişti, cercetători, cadre universitare, oameni de ştiinţă, şi bineînţeles, reprezentanţi ai mediilor politic, economic şi social.

Nevoile misiunii pentru astfel de scenarii se vor schimba. La fel şi cerinţele operaţionale. Va fi nevoie de noi politici şi strategii în domeniile cercetării şi dezvoltării de noi tehnologii (sau de acces la acestea), înzestrării şi dotării cu sisteme de armament de ultimă generaţie şi IA pentru scurtarea ciclurilor informaţional şi decizional , de strategii şi programe de achiziţii, şi de un efort serios de implementare a sistemului logistic integrat, pe întreg ciclul de viaţă al sistemelor, care să le asigure starea de operativitate necesară şi să le permită exploatarea în condiţii optime. Este evident că fără o planificare bugetară riguroasă şi fără o alocare de resurse corespunzătoare aceste lucruri vor rămâne doar nişte deziderate.

Între timp, mentalităţile vor trebui schimbate, iar oamenii vor trebui să-şi adapteze mai întâi mintea şi ulterior corpul la schimbările care vor fi din ce în ce mai dese şi mai rapide. Cine nu va reuşi să iasă din zona de confort şi să se adapteze va fi surprins de impactul pe care tehnologia îl va avea, inclusiv asupra unor joburi precum cele din domeniul militar. Liderii de la nivel strategic şi operaţional vor fi copleşiţi de rapiditatea cu care se vor schimba condiţiile strategice, precum şi ale mediului operaţional şi tactic şi nu vor putea lua decizii rapide şi coerente necesare, iar pe anumite segmente, la nivel tactic, roboţi şi arme inteligente vor executa misiunea în condiţii de risc mai redus şi cu mai multă eficienţă decât unii operatori umani, care, poate că nu vor mai fi necesari.

Liderii FOS din zilele noastre trebuie să fie adaptabili, ancoraţi la realităţi şi capabili să abordeze problemele complexe pentru care să fie în măsură să găsească soluţii creative care, uneori, vor trebui să suplinească decalajul existent, la nivel de capabilităţi, între nevoi şi posibilităţi (a se citi resurse). Ei trebuie să fie forţa motrice în implementarea în sistem, până la nivelurile operativ şi tactic, a gândirii critice şi inovaţiei.

Pentru asta este nevoie de o atitudine proactivă şi investirea de resursă timp pentru a sprijini, prin gândirea şi elaborarea de politici şi strategii, pe termen mediu şi lung, inclusiv reformarea sistemului militar de formare şi perfecţionare continuă în specialitatea operaţii speciale. Noua Şcoală de Aplicaţie a FOS va trebui să fie vârful de lance în acest sens şi să fie pregătită ca, în viitor, să poată specializa operatori în noi specialităţi militare ocupaţionale, funcţie de nevoile de încadrare cu personal determinate de schimbările organizaţionale ce se vor produce în urma adaptării forţei la noile evoluţii tehnologice şi, implicit, la noile ameninţări de securitate. Măcar pentru o perioadă de tranziţie, cineva va trebui să aibă grijă şi de inteligenţa artificială.

Şi toate acestea sunt doar câteva din priorităţile procesului de modernizare a FOS din Armata României. Aceste capabilităţi, definite prin lege ca fiind de nivel strategic, nu sunt ieftin de generat şi de menţinut la nivelul optim de operativitate, inclusiv prin prisma faptului că trebuie să fie permanent ancorate la realităţile actuale ale mediului de securitate şi pregătite în permanenţă să intervină în scopul protejării intereselor strategice ale României. Când vine vorba de testarea şi implementarea noilor tehnologii apărute odată cu cea de-a 4-a revoluţie industrială, FOS ar trebui să reprezinte vârful de lance.

Şi ca să închei într-un mod foarte sugestiv, îl voi parafraza pe actualul comandant al Comandamentului de Operaţii Speciale al SUA (USSOCOM), generalul Raymond Thomas, care spunea, pe timpul Conferinţei Special Operations Forces Industry , găzduită în Tampa, Florida, în luna mai a acestui an, că într-un mediu care evoluează aşa rapid ar trebui să considerăm că tehnologia şi platformele pe care astăzi, încă le mai folosim, sunt la ”apusul” ciclului lor de viaţă [din punct de vedere moral, mai degrabă], iar unele îmbunătăţiri incrementale [modernizări] ale sistemelor vechi nu ne vor oferi avantajul competitiv necesar obţinerii succesului în operaţiile viitoare.

”Standardul pentru succes în această încercare este dincolo de locul în care ne aflăm astăzi. Procesele noastre de achiziţii, viteza de dezvoltare şi intervalul de timp scurs de la concepţie la implementare în aceste domenii critice sunt devansate de tendinţele şi viteza dezvoltării tehnologice din sectorul privat”, a concluzionat Thomas.

Cu alte cuvinte, nu mai este timp pentru improvizaţii. Al 4-lea adevăr al FOS spune că ”FOS competente nu pot fi produse după ce criza a avut loc deja”.

@@@@

 I http://www3.weforum.org/docs/WEF_The_Fourth_Industrial_Revolution.pdf

II https://monitorulapararii.ro/cele-5-adevaruri-ale-fortelor-pentru-operatii-speciale-fos-1-4769

III https://monitorulapararii.ro/fos-sunt-atacate-cu-drone-comerciale-de-mici-dimensiuni-in-teatrele-de-operatii-in-care-executa-misiuni-cum-se-pregatesc-sa-respinga-astfel-de-atacuri-1-7352

IV https://www.youtube.com/watch?time_continue=98&v=N02SK9yd60s
 

V https://www.cnbc.com/2017/12/18/9-mind-blowing-things-elon-musk-said-about-robots-and-ai-in-2017.html

VI https://monitorulapararii.ro/fos-sunt-atacate-cu-drone-comerciale-de-mici-dimensiuni-in-teatrele-de-operatii-in-care-executa-misiuni-cum-se-pregatesc-sa-respinga-astfel-de-atacuri-1-735

VII  https://www.gov.uk/government/news/army-start-biggest-military-robot-exercise-in-british-history-defence-secretary-announces

VIII  https://monitorulapararii.ro/fortele-pentru-operatii-speciale-in-campul-de-lupta-modern-1-6072

 IX  https://www.defensenews.com/land/2018/05/22/socoms-next-five-year-plan-will-transform-the-force/

 

ȘTIRI
Imaginea articolului "Centru-2019" - Un exerciţiu militar rus pe Drumul Mătăsii? ieri, 11:39

"Centru-2019" - Un exerciţiu militar rus pe Drumul Mătăsii?

citește mai mult
Imaginea articolului ”O Europă care protejează” – platforma EUROPOL în acţiune luni, 07:00

”O Europă care protejează” – platforma EUROPOL în acţiune

citește mai mult