Forumul economic mondial de la Davos – Aşteptări confirmate doar parţial

poza

Întâlnirea anuală a Forumului Economic Mondial de la Davos a avut câteva absenţe de marcă la cel mai înalt nivel. Au lipsit liderii SUA, Rusiei, Franţei sau Marii Britanii şi în felul acesta comunitatea mondială a fost privată de răspunsuri esenţiale  referitoare la modul în care cancelariile marilor puteri văd trecerea către Globalizare 4.0 şi către a patra revoluţie industrială a lumii. Actuala formă de globalizare a accentuat împărţirea lumii în bogaţi şi săraci. Deloc surprinzător, în loc să prezinte modalităţi de ameliorare a acestei situaţii, reprezentanţii statelor bogate au susţinut în continuare beneficiile actualului sistem de relaţii internaţionale.

Întâlnirea anuală a Forumului Economic Mondial de la Davos s-a desfăşurat în perioada 22-25 ianuarie 2019 cu tematica: Globalizarea 4.0: configurarea unei arhitecturi globale pentru cea de a  patra revoluţie industrială.  Klaus Schwab, Fondator şi Preşedinte executiv al Forumului Economic Mondial, spunea înainte de începerea conferinţei: „Suntem doar la începutul Globalizării 4.0 şi total nepregătiţi în faţa magnitudinii schimbărilor cărora trebuie să le facem faţă. Încă abordăm procesul de globalizare cu o gândire veche. Nu va fi posibil să acţionăm cu reglementările şi instituţiile existente. Va trebui să le reproiectăm astfel încât să putem capitaliza abundenţa de noi oportunităţi care ne aşteaptă şi să evităm tipurile de  blocaje care există astăzi“.

Mulţi dintre cei care şi-au exprimat opiniile de pe podiumul Forumului, au confirmat faptul că, într-adevăr, liderii statelor formatoare de politici economice şi de securitate cu anvergură globală, ca şi cei ai comunităţii oamenilor de afaceri, nu sunt pregătiţi pentru configurarea lumii în cea de a patra revoluţie industrială.

Mai mult decât atât, în loc să vorbească despre imoralitatea actualului mod de aplicare a globalizării, care a dus la adâncirea prăpastiei dintre statele bogate şi cele sărace,  de la nivelul liderilor statelor bogate au fost lăudate realizările acestora. S-a dovedit astfel, aşa cum era de aşteptat, că moralitatea nu este o caracteristică a statelor bogate.

Acest aspect a fost confirmat de demonstraţiile, la temperaturi de sub zero grade, ale protestatarilor care au manifestat pentru antiglobalizare scandând sloganuri anti-capitaliste. Ei au fost susţinuţi de socialişti şi ecologişti. Aceştia, prin vocea unui manifestant de 20 de ani spuneau „Noi vrem o lume mai bună, nu voi decideţi pentru noi“.

Mike Pompeo, consilierul de Securitate al preşedintelui SUA, vorbind pe Skype, în absenţa delegaţiei SUA de la Davos, îşi exprima satisfacţia faţă de politica administraţiei Trump, care, aplicând principiul „America First” a adus bunăstare poporului american. „Dezlănţuirea spiritelor a permis economiei americane să crească, chiar şi după încetinirea economică globală”. Nu a vorbit însă nimic despre efectele acestei politici asupra altor state ale lumii şi nici despre retragerea SUA dintr-o serie de acorduri şi tratate. Trump vrea o nouă ordine mondială în care SUA să nu mai cheltuiască bani pentru securitatea altor state. Globalizarea este bună, doar în forma în care ea aduce beneficii poporului american.

Nu departe de această poziţie a fost şi cancelarul german Angela Merkel, care a susţinut actualul proces de globalizare, dând exemplul Germaniei care s-a dezvoltat pe baza acestor principii. A menţionat faptul că „liderii ar trebui să urmărească interesul naţional al statelor lor, dar să nu uite că şi alte state au, şi ele, propriul interes naţional”. Ca declaraţie politică, validitatea sa teoretică nu poate fi contestată. În schimb, nu acelaşi lucru se poate spune despre modul în care aceasta a fost pusă în practică. Nu putem să nu ne gândim la dezbaterile referitoare la o Europă cu 2-3 viteze şi alte concepte ce divizează bătrânul continent.

Pentru a justifica argumentele economice ale construcţiei conductei Nord Stream 2, Angela Merkel subliniază faptul că, fiind obligată să renunţe la energia nucleară şi la cea bazată pe exploatarea cărbunelui pentru a-şi respecta propriile angajamente referitoare la schimbările climatice, Germania are nevoie acută de energie. În acelaşi timp trebuie să facă faţă provocărilor legate de accelerarea procesului de digitalizare la toate nivelurile şi la consecinţele schimbărilor demografice rezultate din procesul de imigraţie. 

Referitor la Brexit, cancelarul german subliniază faptul că urmăreşte atent „continuarea relaţiilor comerciale cu Marea Britanie” prin aceasta exprimându-şi punctul de vedere potrivit căruia retragerea insularilor din UE este un „fait accompli”, Germania urmărind acum realizarea unor acorduri bilaterale între cele două state. „Toate eforturile mele se îndreaptă către a face ca aceasta să se întâmple într-o manieră corectă“.

Merkel se exprimă tranşant în sprijinirea actualului sistem: „… voi apăra actualul sistem internaţional împotriva schimbărilor populiste. Trebuie să ne împotrivim acestora“. În felul acesta îşi arată indirect dezaprobarea atât faţă de administraţia Trump, pe care îl consideră populist, cât şi faţă de naţionalismul radical din Europa.
„Mă voi exprima puternic în favoarea ordinii multilaterale nu numai în UE dar şi acolo unde se va da un bun răspuns provocărilor de mâine” spune cancelarul german.

O intervenţie consistentă a avut şi vice-preşedintele Chinei Wang Qishan. Acesta susţine globalizarea ca pe „o etapă inevitabilă a istoriei în care, în loc să o respingă, lumea ar trebui să acţioneze în comun pentru a face faţă provocărilor acesteia”. Wang atrage atenţia că nu trebuie să fie făcută China responsabilă pentru nerealizările dintr-o serie de state dezvoltate ale lumii.  
„Multe ţări, atunci când îşi fac propriile politici, urmăresc crearea de bariere pentru comerţul şi investiţiile internaţionale, făcând ca unilateralismul, protecţionismul şi populismul să se extindă în lume“, spune vicepreşedintele Chinei cu trimitere directă la politica SUA. Subliniind faptul că acestea sunt „serioase provocări asupra ordinii internaţionale“ ducând la regresul statelor, Wang dă ca exemplu chiar China, unde „războiul tarifelor” cu SUA a dus la încetinirea ritmului de creştere la „doar” la 6,9% în 2018, cel mai redus din 1990.

George Soros a oferit un dineu unor participanţi selectaţi, unde a continuat politica sa anti-Trump subliniind faptul că „cele două economii, China şi SUA, cele mai mari din lume, sunt încleştate într-un război rece care, s-ar putea, transforma în curând într-unul fierbinte”.

Gazda dineului a criticat administraţia Trump pentru maniera prea simplistă de abordare a relaţiilor cu China, considerând-o a fi doar un „competitor strategic“.  După părerea lui Soros „o politică eficientă referitoare la China, nu se poate reduce la un slogan. Ea trebuie să fie mult mai sofisticată, detaliată şi practică şi ea trebuie să includă un răspuns economic american la Belt and Road Initiative”, referindu-se la strategia Beijingului privind comerţul global şi infrastructura strategică globală. 
Secretarul General ONU, Antonio Gutteres, prin cuvântarea sa a subliniat faptul că schimbările climatice  sunt „cea mai importantă  ameninţare pentru economia globală ” şi propune un răspuns multinaţional la aceasta. Subliniind faptul că, în conformitate cu evaluările experţilor, schimbările climatice evoluează mai rapid decât era prevăzut,  răspunsul nu trebuie deloc amânat.

Reprezentanţii statelor europene care au luat cuvântul, au scos, dacă mai era nevoie, în evidenţă disensiunile existente în prezent între statele europene. Subliniind divergenţele economice între nordul şi sudul Europei, la care putem adăuga divergenţele de securitate între estul şi vestul continentului, Mark Rutte, primul ministru al Olandei, menţiona preocuparea sa referitoare la  întrebarea la care trebuie să răspundă cetăţenilor olandezi care nu înţeleg de ce Olanda şi alte state din nordul Europei trebuie să se supună restricţiilor financiare impuse de  bugetul Europei, pe când state din sudul continentului, precum Italia sau Grecia, pot să facă rabat de la regulile UE.

Având în vedere divergenţele şi neîncrederea  între nord şi sud „nu sunt optimist în privinţa capacităţii de atingere a competitivităţii în ceea ce priveşte reforma şi schimbările climatice“ a spus Rutte.
Cancelarul austriac Sebastian Kurz, exponent al extremei drepte din ţara sa, s-a pronunţat pentru o Europă mai dinamică din punct de vedere financiar, în care priorităţile ar trebui să fie: reducerea migraţiei, rezolvarea divergenţelor cu SUA şi evitarea unui Brexit fără acord, care ar fi distructiv atât pentru Marea Britanie cât şi pentru Europa.

Primul ministru japonez Shinzo Abe, vorbind despre sistemul de comerţ internaţional spunea că acesta „ar trebui să fie un sistem corect, transparent şi eficient în protejarea dreptului intelectual ca şi în domenii ca e-commerce  sau achiziţiile guvernamentale”. Ca şi alţi participanţi la Forum, premierul japonez îşi exprima îngrijorările privind efectele relaţiilor SUA – China, Brexitului şi tendinţelor populiste în evoluţia relaţiilor internaţionale.

Intervenţiile liderilor prezenţi la Forum au scos în evidenţă unele tendinţe în ceea ce priveşte relaţiile internaţionale:
• mai mult sau mai puţin direct, un număr mare de lideri au criticat unilateralismul, protecţionismul, populismul şi lipsa de predictibilitatea a modului în care SUA văd relaţiile dintre statele lumii;
• lipsa participării la Forum ca şi diferenţele de opinii ale unor lideri europeni scot în evidenţă divizările care există astăzi în Europa;
• actuala formă de globalizare, care a dus la împărţirea lumii în bogaţi şi săraci a fost susţinută, în continuare, de liderii statelor bogate care au făcut puţine evaluări asupra ceea ce ar trebui să aducă Globalizarea 4.0 pentru a estompa nedreptăţile;
• toţi participanţii care au luat cuvântul atingând problema schimbărilor climatice au subliniat faptul că acestea afectează evoluţia economică a lumii.
Lucrările prezentate nu au atins toate punctele propuse în declaraţia de intenţie a Forumului şi în loc să critice actuala formă de globalizare care a dus la discrepanţe  mondiale, dimpotrivă, au apreciat modul în care aceasta a dus la îmbogăţirea statelor pe care le reprezentau.
Forumul Economic Mondial de la Davos nu şi-a atins decât parţial scopurile. Lipsa  preşedintelui SUA nu a permis răspunsul la o serie de întrebări  ce ar fi putut să înlăture unele opinii considerate a fi în obişnuitul domeniu al impredictibilităţiilor, lipsa premierului Theresa May a lăsat fără răspuns aspectele legate de Brexit, lipsa lui Emmanuel Macron a privat lumea de o prezentare a strategiei de evoluţie a Europei pe următorii ani în timp ce lipsa unui reprezentant al Rusiei nu a permis prezentarea unui punct de vedere de modificare a capitalismului actual pe calea distrugerii constructive. Participanţii au vorbit foarte puţin despre modul în care se poate trece la fenomenul de globalizare 4.0.
Concluzia care s-ar putea trage referitor la procesul de globalizare este aceea că această formă de relaţii economice internaţionale va continua şi se va dezvolta pe baza relaţiilor multilaterale, chiar dacă populismul, unilateralismul şi protecţionismul  vor încerca să facă ineficientă trecerea la globalizarea 4.0 .      

ȘTIRI
Imaginea articolului "Centru-2019" - Un exerciţiu militar rus pe Drumul Mătăsii? ieri, 11:39

"Centru-2019" - Un exerciţiu militar rus pe Drumul Mătăsii?

citește mai mult
Imaginea articolului ”O Europă care protejează” – platforma EUROPOL în acţiune luni, 07:00

”O Europă care protejează” – platforma EUROPOL în acţiune

citește mai mult