Forţele pentru operaţii speciale (FOS) în războiul modern

poza

Reprezentanţi ai comunităţii de FOS din mai multe ţări s-au întâlnit, în perioada 21-23.08.2018, la Fort Bragg, SUA, pentru a încerca împreună să contureze viitorul ”războiului modern”.

Potrivit unui articol publicat în The Fayetteville Observer, lideri militari, parteneri internaţionali ai SUA, experţi din industria de apărare şi figuri ale lumii academice au participat la sesiunile Simpozionului şi Expoziţiei Război Modern (Modern Warfare Symposium & Expo) co-găzduit de U.S. Army Special Operations Command (USASOC) şi the Global SOF Foundation, organizaţie nonprofit menită să sprijine FOS. Agenda a inclus mese rotunde pe diverse teme cum ar fi: lupta în multiple domenii, sinergia dintre FOS şi forţele convenţionale, combaterea ameninţărilor şi tacticilor hibride şi folosirea neuroştiinţei (domeniu al ştiinţei ce se ocupă, printre altele, cu studiul bazelor neurale ale comportamentului - ce determină oamenii să facă lucrurile pe care aceştia le fac) şi neurotehnologiei în domeniul informaţiilor şi al apărării.

Deşi, după majoritatea analiştilor militari, ”războiul modern” va fi diferit de ceea ce omenirea a trăit până în zilele noastre, cu siguranţă acesta va reprezenta tot o ”continuare a politicii prin alte mijloace” (Carl von Clausewitz), o diversitate de acţiuni complexe, până la urmă caracterizate de violenţă, minuţios planificate, organizate, conduse şi executate, de factorul uman în competiţia sa continuă pentru resurse limitate, în cadrul carora inteligenţa artificială va juca un rol determinant.

Ecouri ale simpozionului

Cum bine remarca, pe timpul simpozionului, Seth Jones, director al Proiectului Ameninţări Transfrontaliere (the Transnational Threats Project) şi consultant senior al Programului Securitate Internaţională (the International Security Program) la Centrul pentru Studii Internaţionale şi Strategice (Center for Strategic and International Studies), pentru a încerca să anticipăm viitorul ”războiului modern”, trebuie să privim spre trecut. Comparând epoca modernă cu Războiul Rece, acesta constata că Statele Unite continuă să se pregătească pentru o confruntare cu un adversar de valoare egală, sau aproape egală cu Uniunea Sovietică, chiar dacă conflictul cu aceasta nu s-a desfăşurat pe un câmp de luptă tradiţional, ci prin intermediul unor forţe surogat (strategii americani insistă pe folosirea termenului, nu într-un sens peiorativ), prin campanii de informare/ dezinformare şi acordarea de asistenţă militară acoperită unor grupuri de partizani.

America crede că această ameninţare a rămas actuală, deşi timp de 17 ani (după atacurile teroriste din 11 septembrie 2001) atenţia militară a SUA s-a concentrat pe combaterea terorismului (Afganistan, Irak, Siria, dar şi pe continentul african). În ciuda faptului că SUA va continua campania împotriva terorismului (prevederile bugetului apărării 2019 confirmă acest lucru), odată cu publicarea noii Strategii Naţionale de Apărare, se pare că accentul va fi pus pe competiţia cu marile puteri, adversari de valoare similară, sau aproape similară, China, Rusia, Coreea de Nord, sau Iran. 

Expert în combaterea terorismului, contra-insurgenţă, operaţii neconvenţionale şi acţiuni secrete, Jones a discutat despre modul în care, în opinia sa, guvernele de la Beijing, Moscova şi Teheran folosesc acţiuni caracteristice războiului asimetric pentru a-şi spori influenţa globală sau pentru a destabiliza SUA şi partenerii săi. Comparând asasinatele recente şi campaniile de dezinformare ruseşti cu acţiuni similare din ultimile decenii, el a mai remarcat că tacticile actuale ale Rusiei au o asemănare izbitoare cu ceea ce Uniunea Sovietică a întreprins în timpul Războiului Rece, Moscova învăţând, totuşi, din greşelile care au dus la prăbuşirea Uniunii Sovietice. Printre noile tactici folosite de Rusia a mai menţionat şi atacurile cibernetice utilizate în zone de conflict precum Ucraina, sau Siria.

În opinia expertului, acestea sunt lecţii identificate despre acţiuni din timpul Războiului Rece care ne pot oferi o perspectivă a ceea ce va însemna ”războiul modern” în viitor, iar în astfel de conflicte neconvenţionale FOS vor juca un rol cheie.

Scurtă reflecţie asupra războiului modern

Dacă ne uităm la ce se întâmplă la nivel global, martori la progresul foarte rapid al tehnologiei informaţiei, vom putea estima că ”războiul modern” va fi mai puţin o confruntare directă, convenţională, între forţele armate aparţinând unor actori statali, ci, mai degrabă, se va materializa în operaţii pentru gestionarea crizelor şi rezoluţia conflictelor care, cel mai probabil, vor presupune folosirea unor capabilităţi asimetrice pentru executarea unor acţiuni hibride, gruparea şi regruparea lumii în alianţe, coaliţii şi parteneriate, precum şi folosirea intensă a conceptului de asistenţă militară şi/ sau executarea unor acţiuni neconvenţionale.

Este probabil ca un astfel de conflict, bine planificat de agresor, nedeclarat şi care urmăreşte să atingă obiective strategice fără a încălca normele de drept internaţional, Carta ONU, sau regulile şi principiile războiului şi fără a declanşa un conflict deschis, să încerce exploatarea vulnerabilităţilor actorului statal supus agresiunii într-o aşa numită ”zonă gri”, aflată la intersecţia dintre starea de pace, criză şi război. Aceste vulnerabilităţi pot fi determinate de lipsa unor politici adecvate, de prevederi legislative imperfecte care nu realizează o distincţie clară între rolurile (responsabil, sau în sprijin), funcţiile şi atribuţiile diferitelor structuri din domeniile apărării şi securităţii, de lipsa de cooperare şi coordonare între instituţiile competente în gestionarea răspunsului la astfel de ameninţări, sau, de ce nu, de lipsa unor centre/ structuri de fuziune interinstituţională pentru combaterea ameninţărilor hibride, precum şi a unor elemente acţionale, create şi operaţionalizate (organizate, încadrate, echipate şi instruite) din timp de pace.

Astfel de ameninţări hibride care urmăresc să exploateze vulnerabilităţile legate de  dependenţa economică sau de resursele unui anumit actor statal, de instituţii slab pregătite şi corupte, sau referitoare la tensiunile etnice existente într-un stat ţintă nu sunt acţiuni noi. Ele au fost folosite de-a lungul istoriei umanităţii pentru atingerea unor obiective strategice şi constituie lecţii învăţate ce ne ajută să ne pregătim pentru confruntări viitoare. Acestea se pot materializa, printre altele, în acţiuni de spionaj, atacuri cibernetice, acţiuni teroriste, propagandă/ agresiune informaţională, executarea de exerciţii militare inopinate şi demonstraţii de forţă, sau/ şi acţiuni militare neconvenţionale (inclusiv sabotaje asupra infrastructurilor critice, sau subversiune) şi neasumate (cu folosirea aşa numiţilor ”omuleţi verzi”, membri ai unor forţe militare acoperite şi nerecunoscute de vreun actor statal), sau mai recent recrutarea şi folosirea, în operaţii de influenţare, a unor structuri similare celor paramilitare, bande de motociclişti, suporteri de fotbal huligani, ultra-naţionalişti, sau neo-nazişti (capete rase), radicalizaţi.

Posibile roluri ale FOS în contracararea ameninţărilor războiului modern

Contracararea acţiunilor hibride specifice ”războiului modern” nu înseamnă, în mod automat, întrebuinţarea forţei militare, fie ea şi discretă şi neconvenţională, cel puţin, nu într-o primă instanţă. În viziunea analiştilor, o combinaţie de măsuri coerente în domeniile politic, economic, informaţiei şi tehnologiei, de creştere a rezilienţei societăţii, de comunicare strategică eficientă, de descurajare şi  de apărare pot oferi decidenţilor soluţii de răspuns gradual la o agresiune de tip hibrid.

Prin definiţie, FOS sunt structuri care planifică şi execută operaţii speciale, folosind tactici, tehnici şi metode de angajare neconvenţionale, pe întregul spectru al acţiunilor militare, în mod independent, sau împreună cu forţele convenţionale, în scopul obţinerii stării finale dorite, la nivelurile strategic, sau operativ, chiar şi atunci când există riscuri politice importante.

La un moment dat, interesele politico-militare pot necesita executarea unor acțiuni sub acoperire, sau clandestine, cu acceptarea unor riscuri neasociate operațiilor executate de forțele militare convenționale, iar într-un astfel de scenariu, decizia de întrebuinţare a FOS va trebui să ţină seama de justificarea strategică şi de disponibilitatea resurselor necesare susţinerii unui astfel de efort.

În sprijinul furnizării unui răspuns adecvat la astfel de acţiuni hibride, FOS vin să îmbunătăţească capacitatea de proiecţie rapidă a forţei, ca multiplicator al acesteia, în mediile terestru, acvatic, aerian, dar şi printr-o abordare indirectă, în rol de aşa zişi ”diplomaţi războinici”, în domeniul cunoştinţelor, domeniul informaţiilor, sau chiar în spaţiul cibernetic, contribuind, printre altele, la:

• Îmbunătăţirea avertizării timpurii prin executarea de misiuni specifice de cercetare specială, sau asistenţă militară;
• Neutralizarea unor actori nestatali în lupta împotriva terorismului, prin executarea de acţiuni directe;
• Sprijinul unor forţe partenere în încercarea acestora de a construi capacităţi de apărare şi securitate speciale pentru stabilizarea situaţiei de securitate, prin executarea de misiuni de asistenţă militară;
• Recuperarea personalului şi materialelor sensibile, evacuarea cetăţenilor din zone sensibile, precum şi executarea de misiuni complementare de eliberare de ostateci, prin executarea de acţiuni directe;
• Sprijinul mişcării de rezistenţă organizată în teritoriul temporar ocupat de inamicul hibrid, prin executarea de acţiuni neconvenţionale;
• Sprijinul autorităţilor naţionale în asigurarea protecţiei infrastructurilor critice, prin executarea de misiuni de cercetare specială şi acţiuni directe, în colaborare cu autoritatea naţională în domeniul antiterorist;
• Sprijinul operaţiilor de interdicţie maritimă, prin executarea de acţiuni directe împotriva navelor şi ambarcațiunilor ostile de dimensiuni reduse ce ar putea transporta armament, echipamente și materiale de contrabandă.

Al 5-lea adevăr FOS spune că majoritatea operaţiilor speciale necesită sprijinul forţelor convenţionale. Fără o abordare cuprinzătoare, interinstituţională, caracterizată de colaborarea FOS cu toate celelalte servicii, cu partenerii internaţionali, precum şi cu membri ai societăţii civile şi ai industriei, nu poate fi vorba de obţinerea vreunui avantaj competitiv în contextul ”războiului modern”.

Mai mult, aşa cum remarca comandantul US Army Special Operations Command, Generalul Locotenent Francis M. Beaudette, pe timpul simpozionului, FOS trebuie să ţină pasul cu avansul rapid al omenirii, iar militarii din aceste trupe care sunt dislocaţi în afara teritoriului naţional au misiunea de a furniza înţelegerea şi cunoaşterea timpurie a ameninţărilor, dar şi a zonelor de oportunitate.”Aceasta presupune ca operatorii să înţeleagă complexitatăţile geografice şi culturale ale mediilor austere în care aceştia operează, precum şi provocările unice cu care se confruntă aliaţii şi partenerii noştri. Este nevoie de înţelegerea profundă a adversarului şi a metodelor şi tehnologiilor pe care le foloseşte pentru a transforma spaţiul competitiv în avantajul lui.”

Concluzie

Chiar dacă statisticile realizate în ultima perioadă referitor la gradul de înarmare la nivel global ar putea sugera un potenţial război convenţional, iar trendul nu este unul liniştitor, în zilele noastre nu există un astfel de conflict şi pare că nici nu ar avea vreun obiectiv raţional fezabil să existe în viitorul apropiat. Conflictele actuale sunt conflicte de interese în competiţia pentru putere, influenţă, resurse, pieţe de desfacere, sunt regionale, unele au caracter civil, altele au caracter hibrid, implică operaţii expediţionare, misiuni de asistenţă militară, lupta împotriva terorismului, sau confruntări între facţiuni sprijinte militar de anumiţi actori statali, sau nestatali. În toate aceste activităţi militare sunt folosite FOS şi ele conturează, într-o oarecare măsură, forma pe care ar putea s-o îmbrace un ”potenţial război modern”.

În zilele noastre, astfel de scenarii n-ar trebui să lipsească din procesele de selecţie, formare, instruire şi antrenare continuă ale operatorilor de FOS, iar capabilităţile specifice trebuie adaptate din punct de vedere strategic, doctrinar, informaţional şi tehnologic, cât mai curând posibil, la realităţile viitorului ”război modern”. 

 

ȘTIRI
Imaginea articolului MAS a avut dreptate, Forţele pentru operaţii speciale vor continua misiunea în teatrul de operaţii Afganistan şi în anul 2019 ieri, 11:00

MAS a avut dreptate, Forţele pentru operaţii speciale vor continua misiunea în teatrul de operaţii Afganistan şi în anul 2019

citește mai mult
Imaginea articolului "Califatul Arhipelagului" - Expansiunea SIIL în Asia de Sud şi Sud-Est sâmbătă, 13:00

"Califatul Arhipelagului" - Expansiunea SIIL în Asia de Sud şi Sud-Est

citește mai mult