Conferinţa MAS „Cum răspundem la crizele de securitate naţională?”: Ieşirea din criză se face cu civilii din business

Cum răspundem la crizele de securitate naţională? În demersul nostru de a răspunde la această întrebare, pe 16 februarie 2021 am invitat reprezentanţi cu experienţă îndelungată în poziţii de decizie politică sau militară, oameni din mediul de business, precum şi membri ai mediului jurnalistic şi academic. Două paneluri, nouă speakeri, trei invitaţi speciali şi cinci ore de dezbateri au dat contur actualităţii.

poza

Monitorul Apărării şi Securităţii ţi-a adus în actualitate teme legate de modul în care arhitectura de securitate a României se comportă în cazul unor crize, precum cea sanitară şi cea economică din 2020. Securitatea naţională a României are o criză de leadership.

Pentru că ai un interes manifest, justificat, legitim şi pentru că este bine să ştii unde te afli în sfera siguranţei personale şi a securităţii naţionale, îţi redăm aici esenţialul din expunerile participanţilor la dezbatere.

Ieşirea din criză se face cu civilii din business

În 2020, România a răspuns cu militari la criza sanitară cauzată de coronavirus, dar neîncrederea populaţiei faţă de autorităţi a afectat eficienţa măsurile restrictive impuse în fazele timpurii ale răspunsului la crize. Neîncrederea subminează autoritatea în funcţie şi dă naştere la mişcări populiste care, după cum s-a văzut, au călărit valul de nemulţumiri pentru a accede în poziţii de influenţă şi de putere.

Populaţia are nevoie de mult mai multă forţă de convingere, din partea autorităţilor.

Problemele pe care anul 2020 ţi le-a adus drept în faţa ochilor şi în conturile tale sau ale companiei la care lucrezi au adăugat vulnerabilităţi noi în straturile societăţii. Criza din sistemul public de sănătate, agravată de coronavirus, a generat intense schimburi de replici între autorităţi şi cetăţenii de rând, ca şi între autorităţi şi proprietarii de business-uri mici şi mijlocii. Capitalul autohton deţine foarte puţin din economia României şi asta este o vulnerabilitate. Sunt necesităţi de investiţii sistematice în agricultură, IT&C, energie şi infrastructură.

Dacă dăm crezare comunicatelor şi îndemnurilor celor mai fervenţi susţinători ai guvernanţilor din martie 2020 până astăzi, Statul a tratat această criză la maximul abilităţilor sale. Mai mult decât ceea ce a făcut pentru angajatori sau angajaţi, Statul român nu putea face.

În crizele gemene din 2020, s-a văzut că numai cine lucrează la Stat are rezistenţă şi este rezilient, fiind protejat împotriva riscului de pierdere a locului de muncă şi a sursei de venit.

ȘTIRI
Imaginea articolului Sondaj: 34,4% dintre moldoveni doresc unirea cu România | În cazul unui conflict Rusia-Ucraina, 43,1% dintre cetăţenii moldoveni cred că Republica Moldova ar trebui să rămână neutră 8 feb 2022

Sondaj: 34,4% dintre moldoveni doresc unirea cu România | În cazul unui conflict Rusia-Ucraina, 43,1% dintre cetăţenii moldoveni cred că Republica Moldova ar trebui să rămână neutră

citește mai mult
Imaginea articolului General (r) Sergiu Medar, despre securitatea naţională: România a fost primul stat care a pus HUMINT, SIGINT şi IMINT într-un singur loc, pentru analiză 16 feb 2021

General (r) Sergiu Medar, despre securitatea naţională: România a fost primul stat care a pus HUMINT, SIGINT şi IMINT într-un singur loc, pentru analiză

citește mai mult