Ce se înţelege prin "America First"?

poza

Sloganul “America First“ folosit de preşedintele SUA Donald Trump pe timpul campaniei sale electorale a devenit în prezent un principiu de guvernare şi un nou mod de abordare a relaţiilor internaţionale. Pentru a putea analiza politica internă şi externă a SUA trebuie înţeleasă această sintagmă şi modul în care a creat o noua abordare a SUA în relaţiile internaţionale. Ar putea aceasta să ducă la „ Europe First”, „Russia First”, „China First”, etc. ca principii de guvernare declarate pentru alte state sau nu? Depinde doar de liderii lor sau de credibilitatea forţei statelor?

Sloganul “America First“ a fost folosit pentru prima dată de către preşedintele american Woodrow Wilson în campania sa electorală. El a fost preluat de către Donald Trump în anul 2016 fiind folosit exact în aceleaşi scopuri şi cu acelaşi succes. După alegerea noului preşedinte al SUA, pe data de 20 ianuarie 2017, în discursul său inaugural, Trump a folosit sloganul în mod repetat. După primele măsuri luate ca preşedinte, el l-a transformat în principiu de acţiune.

Deşi Donald Trump nu a câştigat poziţia de preşedinte al SUA cu teme de politică externă „America First” bazat pe principii naţionaliste şi neintervenţioniste a fost imediat agreat de către electoratul republican şi chiar de o parte din cel democrat. Într-un sondaj dat publicităţii pe data de 25.01.2017, după discursul inaugural, se menţiona faptul că 65% din respondenţi au avut o abordare pozitivă referitor la acest principiu.

Când s-a dat publicităţii bugetul federal pe anul 2018, acesta a fost lansat pe principiile   “Make America Great Again “ şi “America First“.  Primul slogan nu a fost prea mult folosit întrucât se contrazicea cu principiile neintervenţioniste enunţate. Totuşi este greu de a susţine faptul ca Trump nu va aplica politici intervenţioniste. Probabil acestea nu vor fi preponderent de natură militară dar este posibil să fie de natură politică sau economică.

În această categorie ar intra sprijinul pe care Trump îl acordă partidului de extremă dreaptă din Germania pentru a submina poziţia d-nei. Merkel după cum susţine d-na Rebecca Friedman Lissner, autor al unui articol al Washington Quaterly din primăvara anului 2018. Tot în această categorie intră şi politicile agresive ale lui Trump faţă de liderul iranian Rouhani sau cel sirian Bashar al Assad, pentru a-l sprijini de fapt pe Netanyahu. Se poate concluziona ca Trump nu va folosi ca primă soluţie principiul intervenţionismului, dar nu este exclus ca atunci când este în interesul SUA, acesta să fie folosit.

Este evident, deja, faptul că Trump intenţionează să pună bazele unei noi ordini internaţionale. Era cunoscută până acum sintagma de “noua ordine economică a lumii”. După cum se poate vedea, termenul folosit acum este “noua ordine internaţională a lumii” întrucât acesta înseamnă atât transformări economice cât şi politice. Preşedintele SUA începe acest proces de transformare prin aplicarea principiului “America First”, ca şi componentă americană a acestei noi ordini internaţionale. Acest principiu combină principiile tradiţionale americane bazate pe naţionalism şi nativism cu instinctele preşedintelui SUA care se înscriu în aceleaşi coordonate. De fapt este aducerea la nivel de înaltă politică a unui mod de viaţă bazat pe principiul cowboy-ului singuratic care vrea să-şi facă singur dreptate. Aplicarea unor astfel de principii are totuşi un grad de risc generat tocmai de această mentalitate de izolare a cowboy-ului, deci de izolare a SUA.

Donald Trump este însă convins că, în lumea actuală, politica izolaţionistă nu poate fi acceptată nici pe plan intern şi nici extern şi speră că, prin modul în care acţionează, va evita izolaţionismul pentru care este deja acuzat de mulţi analişti.

Naţionalismul economic presupune asigurarea controlului naţional asupra propriei economii ceea ce duce la retragerea din organizaţiile economice internaţionale ale căror hotărâri presupun aplicarea unor măsuri ce nu întotdeauna se suprapun intereselor economice sau politice naţionale. Această sintagmă a naţionalismului economic a fost enunţată de Şcoala Jacksoniană de politică externă americană.

Aplicarea principiului „America First” presupune modificări în politica internaţională a SUA prin aplicarea unui unilateralism cinic ce urmăreşte strict interesul naţional. Aceasta presupune retragerea SUA din multe acorduri multinaţionale, lucru care se întâmplă în prezent. Această opţiune necesită fermitate şi diplomaţie ofensivă.

Politica a lui Trump nu este ceva nou în istoria SUA. Încă din primii ani ai republicii, George Washington si Thomas Jefferson atrăgeau atenţia asupra pericolului pe care îl reprezintă alianţele permanente care pot afecta interesul naţional şi pot duce la necesitatea unor compromisuri în ceea ce priveşte suveranitatea şi libertatea de acţiune a SUA.

Politica “America First”, pentru a preveni izolaţionismul, intenţionează să dezvolte relaţiile internaţionale prin dezvoltarea acestora la nivel bilateral. Acestea pot fi modelate în funcţie de nevoile ţării sau grupului de ţări cu care se negociază, dar şi în funcţie de vulnerabilităţile lor. Trump acţionează lejer în întâlnirile bilaterale pentru că are multă experienţă în negocierea unor afaceri de succes. Este binecunoscut faptul că acesta aplică tehnici de negociere clasice, care au avut succes în relaţiile economice. Acum ,în politica la nivel înalt, mizează pe aceleaşi tehnici. De exemplu: negocierile referitoare la contribuţia financiară a statelor membre ale alianţei. Iniţial Trump a insistat pentru 2% din PIB-ul fiecărui stat generând numeroase dezbateri. Când a sugerat 4%, discuţiile referitoare la 2% s-au încheiat.

Aceeaşi metodă de negociere ca şi cea folosită in cazul finanţării NATO a aplicat-o Trump şi în ceea ce privesc tarifele referitoare a importurile de oţel şi aluminiu in SUA, afectată fiind, în primul rând, industria de auto din Uniunea Europeană şi în primul rând cea din Germania. În recenta întâlnire de la Casa Alba dintre Trump şi Jean Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene liderul SUA a anunţat faptul că taxele pe importurile din UE vor fi zero, cu excepţia produselor pentru care SUA deja mărise taxele. Deşi, în esenţă nu se schimbă prea multe în relaţia tensionată cu Uniunea Europeană, totuşi liderul SUA lasă loc pentru continuarea negocierilor. Entuziasmul lui Juncker nu a fost însă susţinut şi de statele puternice vest europene, preşedintele Franţei declarându-şi opoziţia pentru încheierea unui acord comercial SUA – Uniunea Europeană.

Lumea a devenit, de aproape 10 ani, o lume multipolară. Baltimore nu mai este cel mai mare port comercial al lumii. Intră în discuţie şi Shanghai, Doha, Rotterdam, etc. Nu numai Wall Street este centrul financiar al lumii  ci şi Taipei, Londra sau Hong Kong. Până şi Las Vegas sau Atlantic City nu mai sunt singurele capitale ale jocurilor de noroc. Macao le depăşeşte pe toate. Cartea lui Fahreed Zacharia „ Post American World” scoate în evidenţă toate aceste aspecte subliniind faptul că lumea a rămas unipolară doar din punct de vedere militar şi de securitate. SUA, continuând să cheltuiască cel mai mult în acest domeniu, îşi menţine, de departe supremaţia in domeniu.   Cu toate acestea Trump nu mai intenţionează ca SUA să continue să fie considerate ca “ jandarmul mondial “.

Din punct de vedere al apărării şi securităţii Trump pleacă de la ideea că nu mai este de acord ca SUA să asigure gratuit securitatea altor state. SUA va veni, din punct de vedere militar, în ajutorul statelor cu care are un parteneriat strategic, dar numai după ce vor constata că aceste state au depus toate eforturile pentru a-şi dezvolta şi consolida propriile mijloace de apărare. Dacă acesta se face cu tehnică militară a SUA, cu atât mai bine.

Disponibilitatea administraţiei Trump pentru a asigura securitatea unor state vine de la un parteneriat consolidat de relaţii politice, economice şi militare.

România este printre cele 6 state membre NATO care si-au respectat obligaţiile de a asigura finanţarea apărării cu 2% din PIB. De asemenea, dotarea armatei române s-a făcut în mod echilibrat, preponderent cu echipamente achiziţionate din SUA alături de cele provenite din Uniunea Europeană. 

În relaţia României cu SUA nu există nici un fel de dubiu al implicării acestora în asigurarea securităţii naţionale a României. Încrederea reciprocă, consolidată prin misiuni de luptă comune in Bosnia Herţegovina, Kosovo, Irak şi Afganistan, este cel mai puternic argument al afirmaţiei de mai sus. Nu trebuie să uitam că, în Kosovo, brigada SUA s-a bazat pe structura română de intelligence iar în Afganistan o companie a SUA a fost subordonată batalionului român. SUA a crescut constant, în ultimii 4 ani, cheltuielile alocate programului NATO “Enhanced Forward Presence” fiind şi acesta un argument al consolidării parteneriatului strategic SUA – România. Consolidarea încrederii şi a parteneriatului militar şi de intelligence cu structurile similare ale SUA sunt garanţii ale parteneriatului strategic între cele doua state

Banii cheltuiţi pentru securitatea lumii, conform conceptului „America First” trebuie să se întoarcă acasă în SUA, iar, dacă se poate, înmulţiţi. SUA nu mai este dispusă, conform afirmaţiilor lui Donald Trump să plătească pentru o politică intervenţionistă pentru a asigura gratuit securitatea lumii.

Din acest punct de vedere Donald Trump, acuzat de mulţi analişti ca fiind impredictibil, devine predictibil atunci când se poate identifica interesul naţional al SUA pe o anumită problemă si când se cunosc bine tehnicile de negociere uzuale.

Se pune întrebarea dacă alte state ale lumii, evident mai puţin puternice decât SUA, ar fi dispuse să aplice acelaşi mod de a face politică. Aceasta depinde de forţa argumentelor de negociere. Liderul oricărui stat este obligat să acţioneze pentru interesul naţional al statului său. În acelaşi timp trebuie înţeles interesul naţional al statului mai puternic cu care acesta doreşte să coopereze. Combinarea acestor interese, prin negociere abilă, este în fapt condiţia succesului.

 

ȘTIRI
Imaginea articolului MAS a avut dreptate, Forţele pentru operaţii speciale vor continua misiunea în teatrul de operaţii Afganistan şi în anul 2019 astăzi, 11:00

MAS a avut dreptate, Forţele pentru operaţii speciale vor continua misiunea în teatrul de operaţii Afganistan şi în anul 2019

citește mai mult
Imaginea articolului "Califatul Arhipelagului" - Expansiunea SIIL în Asia de Sud şi Sud-Est sâmbătă, 13:00

"Califatul Arhipelagului" - Expansiunea SIIL în Asia de Sud şi Sud-Est

citește mai mult